Translate

Urmariti-ma prin e-mail

duminică, 14 august 2011

Umbra

Joc pueril juca ea,
alergand mereu
in urma mea,
in fata mea,
mereu intr-o intrecere cu soarele.
Infantilitatea ei ma amuza teribil.
Ii jucam farse ascunzandu-ma
in umbra copacilor
a blocurilora
 sufletului.
- Sufletu-ti nu are umbra,
ma ironiza ea,
cu spaima ascunsa in ochi.
- Nici tu nu ai,
spuneam eu razand.
- De ce umbra nu are umbra?,
intreba ea inocent.
- Pentru ca e doar o fantasma
nascuta din frica
de singuratate a omului.
Daca umbra ar fi avut umbra,
si-ar fi parasit Creatorul
l-ar fi inselat
ca Adam si Eva.
- Deci eu exist
doar din egoismul tau.
- Esti doar o marioneta
menita sa-mi alunge singuratatea,
teama,
dorul.
un joc real, dar totusi
inexistent.
- Si daca vreau sa ma lepad de tine?
- Nu poti.
Esti blestemata sa fii
a mea.
Sa-ti joci rolul
sa-mi joci jocul fiintei,
la infinit.
Nici macar oglinda nu-mi esti,
o tachinam eu.
Ea
plangea cu lacrimi de praf
si ma urmarea
cu devotata dementa.
- Tu esti blestemul meu,
fiinta!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Parerea ta conteaza :)