Poate ne vom aminti de aceasta poveste, data viitoare cand vom insista ca cei din jur sa faca neaparat ceea
ce facem noi, pentru ca aceea e singura cale corecta, sa gandeasca exact
ce gandim noi, pentru ca altfel habar n-au ce inseamna viata si sa
simta exact ce simtim noi despre un anumit lucru, pentru ca altfel nu se
poate.
“Un profesor
universitar si sotia lui au decis sa faca o croaizera in Caraibe- vacanta
visurilor lor- dupa pensionarea lui. In ultima sa zi de lucru,
profesorul si-a impachetat servieta si a plecat de la universitate. Desi
il pasiona gandul calatoriei, nu era usor sa lase in urma o viata de
munca. Profesorul era obisnuit sa stea in fata studentilor sai,
impresionandu-i atat cu profunzimea, cat si cu vastitatea cunostintelor
sale.
- Spune-mi, il intreba pe ingrijitor in timp ce erau condusi
in cabina unde urmau sa fie cazati la bordul navei, ai studiat vreodata
psihologia?
Cand baiatul a raspuns ca nu, profesorul a intrebat:
Cum se poate asta? Lucrezi intr-un domeniu cu oameni. Cu siguranta ai
nevoie sa intelegi cum gandesc si se comporta oamenii, nu numai ca sa
iti faci munca, dar si sa intelegi mai mult despre viata. Detest sa spun
asta, dar daca nu ai studiat psihologia, ti-ai pierdut jumatate din
viata.
Pe punte se apropie un marinar care fluiera vesel in timp ce lustruia alamurile.
- Ai studiat filosofia? se interesa profesorul.
- Nu, domnule, spuse marinarul, curtenitor. Sunt multumit cu ce fac.
Sunt platit ca sa vad lumea. De ce as avea nevoie sa studiez…ce
era…filosofia?
- Studiind filosofia, raspunse profesorul, ai sti mai
multe despre sensul vietii. Ai intelege mai in adancime experientele pe
care le traiesti. Ai fi capabil sa discuti cu alte persoane la un nivel
intelectual. Daca nu faci asta, pierzi jumatate din viata.
O
zi sau doua mai tarziu, profesorul intalni un alt marinar. Acesta se
sprijinea de pupa, pescuind intr-un golf in care ancorase vasul.
-Ai studiat antropologia? il intreba pe modestul baiat.
Cand omul raspunse ca nu, profesorul ii spuse cum cunostintele despre
alte popoare si culturi i-ar imbogati foarte mult calatoriile si
drumurile in insule exotice.
-Daca inveti despre triburile din
teritoriile pe care le vizitezi, experientele tale vor fi mai bogate,
spuse el. Antropologia te va invata despre ritualurile, ceremoniile,
legendele si folclorul bastinasilor pe care ii intalnesti. Fara sa faci
asta, iti pierzi jumatate din viata.
Deloc surprinzator, reputatia
profesorului s-a raspandit cu repeziciune pe tot vaporul. Marinarii si
echipajul de la cabine il evitau, de groaza sa infrunte intrebarile si
prelegerile sale.
Apoi, intr-o noapte neagra ca smoala, in
mijlocul unei mari fara margini, lovi un uragan. Izbita de vanturile
puternice si apele zdrobitoare, carena micului vas scartaia si trosnea
sub forta furioasa a naturii. Profesorul si sotia sa si-au pus vesta de
salvare si au alergat spre barcile de salvare, unde marinarii organizau
pasagerii in pregatirile pentru abandonarea navei. Un marinar, vazandu-l
pe profesor se opri si intreba:
-Ati studiat inotul?
-Nu, spuse profesorul cel ingrozit, apucand strans balustrada cu o mana si tinandu-si sotia cu cealalta.
-Ce pacat, spuse marinarul. Daca vaporul se scufunda, s-ar putea sa va pierdeti intreaga viata.”